Am crezut ca nu mai gasesc pe cineva ca tine. Ca nu mai e nimeni ca mine. Ca sunt singura pe lume. Ca nu ma stie nimeni pe nume. Si altele de genu' asta.
Si cum credeam io toate astea… m-am ciocnit intamplator de tine si de lumea ta. Sau nu intamplator?! Sau tu te-ai ciocnit de lumea mea?! Sau asa…
Dar lumea mea nu exista pentru ca nimeni nu stia de ea… nu o vedea… nici macar...
Doar tu? Stiu de ce. Pentru ca de fapt… TU erai lumea mea. Ua! O lume intr-un univers de poveste… si eram asa… ultimii de felul nostru. Pentru ca cealalta lume zicea ca avem un fel aparte. Candva, jur c'am sa pun totul intr-o carte. Acum stai pe-o parte si lasa-ma sa stau langa tine… E tare bine! … Auzi valurile?
2 comentarii:
unde au disparut copii care se tineau de dupa umar si cealalta poza, am uitat cu ce era?
si cealalta cu unicornii...
le-am luat inapoi.
deodata, mi s-a parut prea mult.
Trimiteți un comentariu