"- La Elvira, ce iubesti cel mai mult?Se inrosi ca focul... zise imediat ceva care m-a umplut de uimire:
- Poate ca indragesti cel mai mult ideea pe care ti-o faci despre cineva.
- Nu te inteleg, am marturisit.
- Eu am norocul ca Elvira nu dezminte niciodata ideea asta.
Am cugetat o clipa si am spus, de parca as vorbi singur:
- Ma rog. Daca eu iubesc infatisarea Dianei, poate ca infatisarea ei nu-i mai putin Diana decat e Elvira ideea pe care ti-o faci tu despre ea. Nu trebuie sa scormonim atat de adanc.
Aldini raspunse cu naturalete:
- Esti prea inteligent pentru mine.
Eu nu cred ca sunt mai inteligent decat altii, dar am chibzuit indelung asupra unor subiecte."
Dormind la soare - ABCasares
"Important este ceea ce credem ca resimtim...
We live in our minds anyway"
(what dreams may come)
Pana la urma senzatiile si sentimentele noastre sunt cenzurate de creier si puse sub forma unor idei pe care ni le facem despre lucruri. Ideile astea pot fi periculoase mai ales daca devin fixe ;)))
Iti faci o idee despre cineva si refuzi sa mai vezi dincolo de ea, in ciuda tuturor evidentelor. Ok pentru asta e nevoie si de incapatanare - pentru care am resurse nelimitate, se pare :P iar daca tragi o linie si faci socoteala - in final esti mai atasat de ideile pe care le ai, decat de realitatea care le-a generat. Nu mi se pare chiar un lucru absurd...
De dragul unei idei s-au purtat razboaie, pentru o idee au izbucnit revolutii...
...pana la urma chiar nu e bine sa analizam prea mult.
Dar ma intreb: as renunta la cenzura gandirii de dragul senzatiilor pure? Sa renunti la satisfactia pe care ti-o da constientizarea si analizarea la rece a trairilor tale...
Neah!... e prea fascinanta lupta care se da intre gandire si simtire ca sa pierd vreo etapa! ce-o fi, o fi!