I got too many things on my mind. That's for sure! Sometimes I just wanna get everything off my mind, 'cause I'm not sure I need all these thoughts in my head all the time... and yes! you are there too. Can I turn the thought of you into reality just by wishing so? or are you supposed to stay in my dreams forever? "We live in our minds anyway..." this means our thoughts and dreams are in fact our reality? So what is the difference between the real world and the dream world? this sounds like deja-vu... (matrix - right? ;))I live my life dreaming, but I feel is not enough! I feel I miss something... So what does it mean? Our thoughts are they not as real as our acts? At least for me they are... Then why is that not enough? 'Cause somebody says so? NO! but because it's a one mind - one track reality show! To make it count you have to touch someone and be touched by the other. Enough said!
*
Again I drifted far from the original idea... which was: if someone is supposed to be on your mind - this means you have to make it happen? if so - then go for it! but if not... if they are supposed to be there - on your mind - does it mean that they - had become your reality, already?
*
It's a fine line between dream and obsession...
ps
any resemblance to real life or real conversation - is pure accidental!
12 comentarii:
Eu sustin (in continuare) ca gandurile alea de care nu scapi sunt de fapt un reminder sa faci ceva legat de ele. Fie sa le transformi in realitate, fie sa le elimini complet si sa-ti traiesti realitatea.
eu in continuare zic ca asta e cazul ideal - sa-ti faci ordine in ganduri, sa elimini obsesiile care este :D dar interpretez cuvintele astea cum ca exista ganduri de care nu poti scapa si atunci poate trebuie sa accepti ca ele au sa faca parte din tine si din realitatea ta...
parerea mea.
cred ca toti avem scheletii nostri in dulap. ;))
Tu puteai avea si unul de papagal daca-mi ascultai sfaturile :))
Tu incerci sa dezamorsezi conflictul de idei si s-o dai pe gluma... doar ca sa nu deschizi dulapul ala cu scheleti :P
Insa tre sa stii ca realitatea e mai mult decat se vede cu ochiul liber!
gandurile nu sunt realitatea noastra, dar realitatea e filtrata de mintea noastra si acolo se petrece totul, durerile, placerile, amintirile sunt inchise acolo, planurile de viitor, eu asta inteleg prin we live in our minds, oricat de prozaic ar suna.
cred si eu- nu am inteles partea cu reality show-ul, deci nu inteleg ce crezi tu :D - ca si roger waters ca all you touch and all you see is all your life will ever be
asa, si cred ca treaba 'realitatii' e sa dea nastere la noi ganduri, sentimente, sa le amplifice, sa-ti roteasca starile de spirit. daca fericirile ar urma un pattern sau ceva asemanator, atunci nici n-ar mai fi probabil nevoie de realitate, ai putea sa produci in mintea ta aceleasi emotii pe care le produci cand esti fericit, sau te simti bine, sau dc ai chef emotiile pe care le ai cand suferi. dar nu exista o ordine pe care sa o cunoastem noi, nu stiu cat timp se zaboveste pe fiecare moment, si dc gresesti doza nu se mai ajunge la fericire ;D
deci e nevoie de realitate ca sa ne ghideze pasii ;D
de-aia mintile prea luminate nu pot fi fericite/nu simt placere, ca nu se lasa ghidate de nimic din afara
zic eu, care in clipa asta chiar cred intr-o ordine a lucrarilor, dar nu stiu precis ce ordine :)))))))) ;D
am uitat sa zic ca-mi place poza
mai intai trebuie sa recunosc ca poza nu eu am gasit-o, eu doar n-am vrut s-o las nepublicata :P
eu cand zic chestia cu "we live in our minds..." imi vine in minte bancul ala cu optimistul si pesimistul. aceeasi realitate poate fi vazuta in moduri total diferite in functie de "chimicalele nocive" cum zice prietenul tau Vonnegut ;)) si de bagajul de experiente al fiecaruia!
deci conteaza cam 50%-50% realitatea tangibila cu "realitatea" ireala ca sa zic asa :)))
si ca sa bag si ideea cu vasele comunicante - o realitate nu poate exista izolat - ca sa fie realitate trebuie sa fie conectata la "sistemul de canalizare", sa primeasca influente si sa poata deversa din cand in cand...
Eu propun rezolvare tip Inception pt gandurile alea de care nu scapi. Bine, eu nu l-as lasa pe Di Caprio sa intre in creierul meu sa le elimine, dar pe Angelina (din Tomb Raider, nu din Salt) mai ca i-as permite acces cu mitraliera printre sinapsele mele.
Revenind la problema, eu sustin in continuare ca nu trebuie sa lasi gandurile sa ajunga cutii ale Pandorei. Ori le infrunti, ori... le infrunti. Altfel, cand se deschid (si sigur se deschid cu o melodie, un mail, un sms) fac ravagii. Cam ca Steaua in apararea vasluiului :D
Angelina, huh? >:)
Inseamna ca te-ai hotarat sa le infrunti? sau sa le infrunti?
A, nu. Cu mantia fluturand, astept ravagiile. No drama, no fun :P
"It's a fine line between dream and obsession" - dreams and reality - hope and hindsight.
i'd rather try to walk it than choose a side, though. just that kind of fool, i guess. :)
hello, jc! so good to know you read me still.
We never get to choose a side, though. It chooses us I think! who wants to be obsessed? /:P
Trimiteți un comentariu