"-Ce e cu tine, m-a-ntrebat el
-mi-e altceva
-ţi s-a făcut de plop, ţi s-a făcut de iepure
ţi s-a făcut de şoarece, de taur, de muscă
-nu, nu, mi s-a făcut de altceva
-ţi s-a făcut de înger, de sâmbure, de groapă,
de popă, de piramide, de Einstein,
de nisip, de munte, de capră, de liliac, de streche
-nu, nu, mi s-a făcut de altceva
-mă, ţie ţi s-a făcut de altceva
-nu,nu, mie mi s-a făcut de altceva"
pai da, asa si io... cred ca mi s-a facut de altceva! :D
cherie stie mai bine...
ea mi-a amintit de Nichita ;)
si mi-a amintit ca si ea e tot copil!
si ca inca ne mai dam pe tobogane...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
şi eu mă simt tot aşa, da' altfel... (e o vorbă care mi-a rămas din copilărie: când apărea un copil cu o minge nouă, de exemplu, nu ne puteam răbda să nu zicem "şi a mea e tot aşa, da' altfel")...
cred că era o presimţire a definiţiei aristotelice: "genul proxim şi diferenţa specifică".
e tare! io nu-mi aduc aminte sa fi avut in copilarie premonitii d'astea academice... :D
pai toti suntem putin altfel, da' de simtit, simtim cam tot asa! ;)
Trimiteți un comentariu