luni, 27 iulie 2009

Angoasa vietii mele/ e mancarea 'ntre masele

Asta era un motto bun pentru o campanie publicitara Colgate :D
Si totusi... e treaba serioasa, mancarea 'ntre masele. Potentiala cauza pentru depresii.
Pai numai vizita la dentist si-mi strica viata cu o saptamana in prealabil - adica 4 zile inainte sa ma programez si 3 pana sa ma duc efectiv. Anul asta am reusit sa "lungesc" perioada de gratie la o luna... ca m-am programat egzact cand dentista era programata sa zboare a doua zi in concediu... deci inca numar invers pana se implineste ziua :D
Tot mancarea intre masele este motivul principal pentru care mi-am dorit de cand ma cunosc eu mai bine pe mine, pastile care sa inlocuiasca o data pentru totdeauna mancarea. Ok! e buna o friptura, un tort... dar tortura de a sta in dinti cu mortaciuni, sau chestii care fermenteaza... pt ca nu poti sa te speli pe dinti in secunda doi dupa ce ai mancat... mi s-a intamplat sa treaca si ore intregi pana sa ajung la periuta si pasta. Si nici atunci... stiu eu, nu-mi poate nimeni garanta ca am curatat tot!!! imposibil. deci fermentam! :D
Oricum, mi-a mai trecut.... pai cand eram in generala ma spalam pe dinti dupa fiecare "masa", adica si o bomboana sau un chips daca bagam in gura, toata lumea stia dupa aia unde sunt! - de era sa raman fara gingii. Si ironia sortii - facu sa ajung la dentist pe la 21 de ani, din cauza ca mi-am spart o masea. Eu neavand pana la acea data nici o carie. yeeeeeeeeeeee !!!! O sa dau comanda (cu limba de moarte) sa-mi scrie pe placa mortuara: "S-a spalat regulat pe dinti, si tot de pomana!" - asta ar avea farmec daca as muri de vreun abces ceva :))))
later edit*
O sa-mi iasa inteligenta prin masele :))))))))

4 comentarii:

ora25 spunea...

mi-ai adus aminte de o carte sinistra, cu un personagiu sensibil al dente care fugea de impactul frontal si avea continue fantasme despre pumni în dinţi, căderi cu dinţii pe scări, lopeţi sau mingii de fotbal luate întâmplător peste dinţi, vise în care dintii i se preling din gura unul cate unul in receptorul telefonului sau i se imprastie pe jos sarind ca dintr-un şirag de mărgele rupt, împuns de o vacă fix în dinţi. "the dental monomaniac" zis Gilles... în Născuţi morţi (Dead Babies) de Martin Amis. murdara carte.

Silly Girl spunea...

poftim ce resentimente ti-am creat cu scrierea mea.
intentiile au fost cu totul altele.

aici merge vorba aia:"drumul spre iad e pavat cu bune intentii"? /:)

ora25 spunea...

:) alo, alo! nici vorba. cartea aia "Cu cele mai rele intentii" aparuta la Humanitas n-am cetit-o. Deci sa asteptam sa apara altcineva care sa stie sa simta de-astea. Eu mormaiam la M. Amis nu la tine. (care altfel are o voce misto: am ascultat un audiobook in lectura lui; cred ca e foarte greu sa citesti; cu glas; un roman!). alintatura!

silly girl spunea...

si totusi... povestirea mea ti-a declansat amintirea despre cartea murdara.

:P deah... si io ma cam alint!