... il privea cu sete, nu-si putea dezlipi ochii de pe chipul lui, ar fi vrut sa-si puna buzele fierbinti peste gura aceea mirata si sa-i soarba tot aerul din plamani, abia daca i-ar fi lasat ragaz sa respire.
Gandurile se zbateau sa iasa la suprafata, sa se faca rostite, sa se materializeze... acum i se oglindeau in priviri, si ea stia asta...
El se fastacise, nu mai era asa sigur de glumele lui.
Ea insa, era in continuare calma, in ciuda focului din priviri, pentru ca stia ceva in plus fata de el, stia ca niciodata nu vor fi impreuna in acea camera de hotel.
El inca mai spera...
Ea surase... si isi chema gandurile inapoi.
3 comentarii:
s-a jucat cineva pe blogul meu...
adica?
... pentru o scurta bucata de timp a existat o continuare la povestea asta, pe care nu am avut curaj s-o las si am ascuns-o :)
Trimiteți un comentariu