"You're too damn smart for your own good!"

Il privea zambind si aproape ca nu intelegea o singura fraza de-a lui, de la cap la coada.

Renuntase sa-l mai urmareasca. Ii privea buzele miscandu-se, expresia vie a ochilor... parea atat de insufletit de ceea ce povestea...

"You're too damn smart for your own good!" isi zise ea muscandu-si buza cu ciuda
Ii era rusine de gandurile ei in clipa aia...

Dar zau ca pe ea n-o interesau marile miscari de mase din vremea revolutiei industriale, si nici cum a luat nastere capitalismul. Who cares anyway?? It's dying!!

Atata lucru stia si ea, citise intr-o revista unde scria clar - capitalismul e pe moarte.

O noua ordine sociala ii va lua locul.

Si nici inceputurile Feminismului n-o interesau. Ea una nu-si dorea aceleasi drepturi ca ale barbatilor. Isi dorea dreptul de a primi flori si complimente..., de a visa si iubi, de a se lasa vrajita si de a ceda impulsurilor fara mustrari de constiinta. Si toate drepturile astea si le arogase de una singura. Zambi multumita de ea insasi...

El se uita la ea mirat.

Ii pusese o intrebare? Asa parea... si acum astepta un raspuns de la ea.

Fata se incrunta usor. Dar il privi in ochi si prinse curaj.

Atunci se sprijini in coate si aplecandu-se peste masa, se ridica din scaun, atat cat sa ajunga la el, si ii saruta pe neasteptate buzele aprinse.

Se desprinse usor... si sopti:

- Vorbesti prea mult... hai sa plecam de aici!