joi, 19 noiembrie 2009

Dupa fapta si rasplata!

... sau cum m-am ales eu cu şoric la pranz ;)
se facea ca ma rugasera doi colegi sa le dau comanda la doua pizza, aici in capul strazii aflandu-se o pizzerie de nota 10, e drept cam piperata la pretz, dar face! plus ca au diverse oferte, pe ore si zile ca sa faca meniul mai atragator, iar pizza in sine e delicioasa :P
surpriza mea a fost ca dupa ce am dat comanda si mi s-a comunicat ca intr-un sfert de ora e la poarta, sa ma intrebe vocea de la capatul firului: "Va place şoriciul?" am crezut in prima secunda ca ori nu vorbeste cu mine, ori e inceputul unei glume din branşa... aia a lor :)) dar nu, vocea a insistat cu intrebarea aparent improbabila. M-am tinut tare: "De ce?" atunci mi s-a explicat ca e o promotie, si se ofera pe langa pizza si bautura gratuita si niste şorici! cu condiţia să-mi placă!!!
Rezonabil, nu? Raspunsul meu a sunat atunci: "Super! ala e al meu!" si m-am simtit rasplatita pentru gestul meu colegial si dez-interesat de a da comanda. :)))
L-au adus in caserola de plastic, arata asa frumos... o panglica facuta sul, si fraged de numa!
... si revin la faza cu Universul care are el grija din cand in cand sa simtim ca totusi... merita! si nu suntem chiar singuri acasa. :)

7 comentarii:

inexprimabil spunea...

Tare :)
Si eu vreau...

Silly Girl spunea...

... nu mai e. l-am halit pe tot eu singura! :P

Fanfan spunea...

mmm ... mi-ai facut pofta de sorici ;o)

unicornu' cu sorici spunea...

:D io daca va zic ca arata ca o prajitura asa panglica sul facut in caserola aia... mai ca-mi vine sa-i pun pe colegii mei sa mai manance si azi niste pizza. Cred ca trebuie sa fie o comanda de minim doua. vedem...

m spunea...

mie bucuriile simple, cum le numeste sora mea mai pozitiva, rasplatele, ..rasplatile? variatiunile pe aceeasi tema, imi aduc CONSTANT in minte versul ala de la pink floyd 'when i'm a good dog they sometimes throw me a bone in'
ma intreb ce parte din creier face conexiunile si dc n-ar putea cineva sa se ocupe putin de treaba asta la mine, ca .. eu am senzatia ca sunt fara scapare. orice lucru imi aminteste de un alt lucru, de obicei urat, sau care ma pune in garda, sau care ma frustreaza, etc.
si mereu ma gandesc.. CUM e vina mea ca mi-am amintit versul ala si ca ma simt acum de parca sunt ultima proasta si ma bucur .. ca o retarda de un lucru marunt si de care nici nu aveam nevoie, ca un fel de supapa ca toate cartile publicate in anii 60 cu acordul comunistilor,...
nu e vina mea ca sunt asa cum sunt,
cum ar fi sa existe oamenii aia din external sunshine of the spotless mind in realitate?
ma rog, un lucru mi-e clar, eu n-o sa pledez niciodata pt.. dezvoltarea imaginatie sau provocarea sau nush ce se face cu imaginatia, si dc as avea copii i-as tine departe de carti si de muzica.
sau habar n-am
vai ce mult am scris iar of of of :(( ;D

unicornu' spunea...

first: era "Eternal sunshine of a spotless mind"... :P

second: nush - cred ca ai tu un talent de a dramatiza orice fleac!

m spunea...

:))
vai deci eu citeam mereu si nu intelegeam, dar eu ce am zis? intr-un final am depistat of the in loc de of a si ma gandeam.. parca totusi nu e asa o greseala de sa merite accentuata si tot reciteam si intr-un final gasesc external si mor de ras acum :))

da, dramatizez, dramatizez, da nu pot sa ma abtin, adica vine de la sine ;D