"Da, dar... Despre ce altceva ar fi putut sa-i vorbeasca?Ce altceva se mai petrecea in viata ei in prezent?
Incepu prin a-si baga mainile in buzunare.
Restul ar fi mai greu de ascuns"
A.Gavalda.
Doar stia... da, stia, dar altcineva alesese pentru ea uitarea. Creierul tinea minte partile rele, in timp ce inima si le amintea pe cele frumoase. Ea insasi era 2 fiinte intr-una, independente si totusi legate una de cealalta ca doua siameze. Oricum nu conta prea mult, pentru ca indiferent pe ce drum o lua sfarsea tot aici, doar ca nu acum. Timpul era singura variabila, era mereu altul, mereu mai mult, iar ea parea din ce in ce mai mica, sau cel putin asa se simtea...
Omul in costum negru zambea. Nu era sigura dar parea ca ii citeste gandurile si asta o intimida. Se forta sa nu mai gandeasca nimic, se concentra pe haina lui cea neagra si prafuita si cu un nasture lipsa. Asta o mai linisti. E confortabil sa descoperi ca nici un lucru nu e perfect. Ca nici El nu era perfect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu