"Dragoste si moarte, altceva nu exista"

"Haimanaua, insa, stia bine, ca femeile au o logica a lor si anapoda."

G.M. Zamfirescu - Maidanul cu dragoste

Povestile din mahalaua "cu nume ruşinos"... Citindu-le ma gandesc la bunicii mei care si-au inceput vietile in Mahalaua Fundaturii, cred ca ar putea fi chiar povestile lor... el baiat de negustor grec, ea fata de franzelar ungur :) Imi place cum nu se lasa impresionati de "progresele" din ultima jumatate de secol, de inventii si gadget-uri, pentru ei lumea noastra pare mai dura decat ce au trait ei in vremea razboiului, viata mai searbada ... bucuriile mai fade, patronii mai duri. :)) Asa o fi.

Dedicata mie!

Ce mi-e "Silly", ce mi-e "Stupid"... tot varza sunt :)

Forgive me

... all those things you love


I don't have any


And all the things you think I have

I lack so many...

You've been mislead


And I've been lonely

I've done mistakes

I wish that only...

5 top things I miss about...

urmele pe care le lasam in vietile celor pe care ii lasam in urma.

ma repet? inseamna ca ma bantuie. regrete? cateva.

"Everything in its right place"?

Revin la ideea mea de a face caz de lucrurile care-mi plac - filmul asta ar face parte din top 5 al filmelor care m-au dat peste cap. Acum mi se pare ca-l imit pe John Cusack si topurile lui ("High Fidelity") :))) dar nu o fac. chiar daca imi place la nebunie filmul ala... nu e unul care sa ma rastoarne. STAY - da! si mai e si cantecul asta... care culmea! nu e la locul lui - eu il stiu de pe coloana sonora a lui Vanilla Sky, dar mai de efect mi se pare aici. Si senzatia iluzorie ca toate lucrurile sunt la locul lor, asa cum ar trebui sa fie... pentru ca intr-o fractiune de secunda totul sa se dea peste cap si sa nu-ti mai convina nimic, nici la tine nici la viata ta... Cunosc! Sa ai totul clar in cap, sa incerci sa dai drumu' la cuvinte si ele sa refuze sa iasa, sau mai rau - sa iasa alandala. Ca intr-un vis in care vorbesti si nu iese un sunet... strigi si nu te aude nimeni... vrei sa te apropii si de fapt esti smuls in inalt de forte nevazute. Cosmar pe bune!

*Revenire - deci io scrisesem "idea mea" cu un sg "e" si nu m-a injurat nimeni :))) e bine! inseamna ca pot sa umblu si-n fundu' gol pe blogu' asta si nu ma vede nici dracu. Ce oameni!!!

6 corky coasters

... pe care le-am achizitionat din Mega, pretul e irelevant - din moment ce m-am indragostit de casuta portocalie dintre coline, in fata careia pasc oi in lumina lunii. Punem toate astea intr-un ceainic, lasam sa le napadeasca iedera... si obtinem ingredientul fericirii - 6 suporturi de pahare din pluta care sa-mi faca mie viata mai dulce. Si nici macar nu ma prostesc.

E posibil sa ma fi lovit damblaua... dar tanjesc la o viata idilica, de balada mioritica... eu si oaia mea... in timp ce luna ne privea...

Se zice ca dragostea prosteste, insa e posibil ca si fericirea sa tampeasca!

colinele de langa castel gandolfo roma/ "intr-un aer mai curat - care e gandul!"

// Din punctul de vedere-al copacilor,

soarele-i o dunga de caldura,

oamenii - o emotie coplesitoare...

Ei sunt niste fructe plimbatoare

ale unui pom cu mult mai mare!

Din punctul de vedere-al pietrelor,

soarele-i o piatra cazatoare,

oamenii-s o lina apasare...

Sunt miscare-adaugata la miscare

si lumina ce-o zaresti, din soare!

Din punctul de vedere-al aerului,

soarele-i un aer plin de pasari,

aripa in aripa zbatand.

Oamenii sunt pasari nemaiintalnite,

cu aripi crescute inlauntru,

care bat plutind, planand,

intr-un aer mai curat - care e gandul! //

Lauda omului - Nichita Stanescu

...uneori mi se pare ca Nichita avea o parere mult prea buna despre oameni... si totusi ideea de om e ceva minunat, dar omul e mai mult decat o idee: e o serie de paradoxuri si contradictii, atata mizerie si frumusete, kkt si splendoare, negura si lumina pot incapea in fiinta asta numita om incat... as zice ca nu poti sa nu-l iubesti, dar as fi o ipocrita. mai bine tac.

Undeva, candva...

Am furat-o de aici. Imi aminteste de Anna Karenina... sau nu neaparat. Stiu ca mi-ar fi placut sa traiesc pe la 1870 toamna :) mi-ar fi placut sa port palarie si manson, sa merg la baluri si sa asist la curse de cai. Probabil am vazut prea multe filme. Am chef de o piesa de teatru!
*uite-o:

Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanta
Asculta mai multe audio Diverse

io o am in format disc de vinil, da' nah... acum avem net - punem un link si gata piesa pe blog! eee.... e prea frumos, o sa caut si povesti. uite cum ma joc eu de-a vacanta! :P

nothing but a whisper of a dream

fell down your neck

inside your shirt...

it's just a dream

fishing kisses

off your lips

was that a sin?

searching with

my fingertips

deep down your skin

what if?...

"...restul ar fi mai greu de ascuns."

"Da, dar... Despre ce altceva ar fi putut sa-i vorbeasca?

Ce altceva se mai petrecea in viata ei in prezent?

Incepu prin a-si baga mainile in buzunare.

Restul ar fi mai greu de ascuns"

A.Gavalda.

Doar stia... da, stia, dar altcineva alesese pentru ea uitarea. Creierul tinea minte partile rele, in timp ce inima si le amintea pe cele frumoase. Ea insasi era 2 fiinte intr-una, independente si totusi legate una de cealalta ca doua siameze. Oricum nu conta prea mult, pentru ca indiferent pe ce drum o lua sfarsea tot aici, doar ca nu acum. Timpul era singura variabila, era mereu altul, mereu mai mult, iar ea parea din ce in ce mai mica, sau cel putin asa se simtea...

Omul in costum negru zambea. Nu era sigura dar parea ca ii citeste gandurile si asta o intimida. Se forta sa nu mai gandeasca nimic, se concentra pe haina lui cea neagra si prafuita si cu un nasture lipsa. Asta o mai linisti. E confortabil sa descoperi ca nici un lucru nu e perfect. Ca nici El nu era perfect.

pentru sis :)

Pentru sis si bebe care e pe drum si pentru curajul pe care ea si cealalta sis a ei il au, de a aduce copii pe lumea asta zbuciumata. :) Dar poate Beatles-ii aveau dreptate si "all we need is love". Asta trebuie sa fie...

In plus imi plac desenele astea. Sunt adorabile.

Autoarea se numeste Cecile Veilhan, si am mancat un accent de pe primul "e" din Cecile :P

In desenul asta mai ales - ochiul copilului imi aminteste de tablourile lui Tonitza, iar mana femeii, de picturile orientale. Simplitate si intensitate. Si cata caldura...

pijamale, ploaie, minulescu...

Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam,
Mi-a bătut cu degete de ploaie...
Şi la fel ca-n fiecare an,
M-a rugat s-o las să intre în odaie,
Că-mi aduce o cutie cu Capstan
Şi ţigări de foi din Rotterdam...
Am privit în jurul meu şi-n mine:
Soba rece,
Pipa rece,
Mâna rece,
Gura rece,
Doamne!... Cum puteam s-o las să plece?
Dacă pleacă, cine ştie când mai vine?
Dacă-n toamna asta, poate,
Toamna-mi bate
Pentru cea din urmă oară-n geam?
"Donnez-vous la peine d'entrer, Madame..."
Şi femeia cu privirea fumurie
A intrat suspectă şi umilă
Ca o mincinoasă profeţie
De Sibilă...
A intrat...
Şi-odaia mea-ntr-o clipă
S-a încălzit ca un cuptor de pâine
Numai cu spirala unui fum de pipă
Şi cu sărutarea Toamnei, care mâine
O să moară... vai!...
Bolnavă de grïpă...

"cheri, cherie!"

Azi e ziua ei, ziua lui "cherie". nici nu mai stiu cum am ajuns sa ne spunem una alteia "cherie"! ea a fost prima? am fost eu? oricum a fost, a prins! prima data cand ne-a auzit lumea, ne-am simtit sagetate de priviri indiscrete. imi si imaginez ce putea sa le treaca prin cap "incuiatilor"... nvm.

Ea e "cherie" a mea, iar azi e ziua ei. Daca norocul in dragoste s-ar vinde la kilogram, as strange bani si i-as cumpara 100g. Nu are nevoie de mai mult. Poate si niste rabdare... ingaduinta... chestii d'astea care ajuta intr-o relatie. Si ea ca si mine, duce lipsa. ( si de relatie si de ingredientele respective! :P) Pai altfel cum ne-am fi inteles noi asa de bine /:) Acum ma duc sa cumpar ceva concret. Nu-mi fac griji... orice ar fi - daca e ales cu suflet, stiu ca o sa isi faca efectul! ;) Probabil ca o sa ne imbatam un pic... probabil ca o sa ne aducem aminte, dar n-o sa fim triste! nu astazi!

cica a venit toamna

... sau cum zice o fetita de 4 ani si 10 luni pe care o cheama Anastasia, "a venit Doamna...", si ce-mi place :)) pai ce? Toamna nu e o Doamnă? cu palarie, manusi si umbrela, calcand alene pe covor de frunze, si plangand din gene ploi grele...

Te-am asteptat cu infrigurare, Doamnă!...