Love is made with laughter

- Ce te faci daca ma indragostesc de tine? Se poate intampla... you know! il ameninta ea surazatoare.

- Ce sa fac?!? ( rade el ) Cred ca dau cu banul: sa fug, sa nu fug?... 

Neah. Nu ma sperii tu pe mine asa usor :P

Ploua iar...

Imi place ploaia, mai ales cand sunt in casa, asezata confortabil intr-un fotoliu cu o carte buna si o cana cu ceva cald, e minunat.

Cand ploua afara e bine.

Mai grav e cand ploua in mine...

Gabriela...

O poveste trista... acum in prag de Inviere.

Gabriela are nevoie de ajutor si atata timp cat exista speranta, nu poate, nu trebuie sa renunte.

Speranta in oameni... cred ca e cel mai greu de intretinut.

Aici e povestea ei mai pe larg: http://gabrielatudorache.blogspot.com/

Nu ma pricep sa pun in cuvinte apeluri la umanitate, probabil si din cauza ca eu nu mai cred in bunatate dezinteresata si binefaceri din partea celorlalti...

Dar inca mai sper.

La fereastra ei...

... zapezile impodobeau decorul.

Decorul era de poveste, acum povestea s-a terminat.

Placere neagra!

My coffee is ONE of them

Even if it's just a scam.

...

E o dragoste constanta de ceva vreme. La inceput a fost cafeaua clasica, la ibric, productie proprie, cu caimac :P in cana mare, 1, 2 sau chiar 3 pe zi.

Ritualul prepararii cafelei imi producea o placere mai mare chiar decat consumarea ei.

Sau poate era doar placerea evadarii de la orice treaba aveam de facut in minutele alea... de invatat pentru examene mai ales, de facut piata sau diverse treburi casnice - alteori. Indiferent ce evitam, clar era PLACERE curata sa fur clipele alea savuroase langa ibricul aburind, adulmecand aroma care mi se insinua adanc in sinusuri.

Placerea anticipatiei este mai mare comparativ cu cea efectiv resimtita in momentul producerii evenimentului. Cel putin in cazul meu, cam e!

Apoi placerea de a pune cafeaua in cana (cana nu ceasca - am zis deja: era mare), si caimacul... Arta, ce mai!

Inca o conditie - cafeaua trebuia consumata fierbinte, in cel mai rau caz - calda. Calduta sau rece - in niciun caz.

Consumata in exces in perioada licentei, mi-a cauzat o cadere de calciu in urma careia am trecut urgent pe Cappuccino la plicuri de care mi s-a luat, si ulterior la 3 in 1 de la Jacobs - de care inca nu m-am saturat!

Dar cafeaua, intr-o forma sau alta, a ramas o constanta in viata mea...

Zana Maseluta

http://www.behance.net/gallery/paintings-III/1386717

In mod obisnuit nu ma dau in vant dupa lucrurile/fiintele prea dulci. Personajul din imagine... este o exceptie. Arata ca Zana Maseluta cufundata intr-o cafea cu lapte, si care culmea - tine intr-una din manute o cafea cu lapte ;)) iar in cealalta o gogoasa perfect rotunda, perfect roz si perfect dulce. E perfect rotunda ca ochii lui perfect rotunzi si perfect albastri.

Cu riscul de a face instantaneu diabet - m-am indragostit de tabloul asta.

E un fel de esenta a copilariei, exceptand cafeaua la care ma duce cu gandul.

In between

Traim intre doua lumi: lumea din jurul nostru, dupa ale carei reguli ne conducem existenta, si lumea dinauntrul nostru - ai carei creatori si stapani suntem. Aici noi stabilim regulile.

Totusi in orice moment noi nu suntem pe deplin prezenti in niciuna dintre cele doua lumi, ci ne rupem intre ele in incercarea de a compensa si de a completa lipsurile.

We live in between worlds.

Iona

"Un sfert de viaţă îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături între idei, între fluturi, între lucruri şi praf. Totul curge aşa de repede, şi noi tot mai facem legături între subiect şi predicat. Trebuie să-i dăm drum vieţii, aşa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care nu ţin. De când spun cuvinte fără şir, simt că-mi recuperez ani frumoşi din viaţă."

...si mare dreptate avea Sorescu aici. Ce atatea legaturi? oricum nu tin.

If men are pigs...

... and love is a drog, then we are all very seriously fucked up! ;))

Would you...?

Would you notice... if I were to disappear, someday?

Would I care if you will not be there...?

Would it matter if I would say to you... STAY?

I think... you should just GO AWAY!

"Risipitorii"

Pe langa titlul unui roman al lui Marin Preda, "Risipitorii" este si o categorie de oameni in care spre rusinea si marea mea cainta, ma inscriu. Risipesc timp, mai ales timp, dar si energie, sentimente, bani, cuvinte, si ce e mai grav - vise!

Ma risipesc pe mine in fiecare clipa a fiecarui ceas, ma risipesc in cele patru zari, in cele patru dimensiuni, ma risipesc in toti cei pe care ii intalnesc pe drumul vietii mele...

Vreau sa cred ca sunt praf de stele si ca risipindu-ma in toate imi implinesc de fapt menirea. Dar ma tem ca sunt doar praf ordinar de cea mai joasa compozitie, din cel pe care il matura maturatorii la marginea drumului.

Freezing Time

As vrea cateodata sa ii pot spune Timpului: " Tu du-te inainte! Eu raman aici."

Traiesti o clipa perfecta din care pur si simplu nu mai vrei sa pleci.

...si nu-mi spuneti ca voua nu vi s-a intamplat.

Mie da... de cateva ori. Tocmai asta e - ca daca ar fi fost dupa mine as fi ramas inghetata in prima mea clipa perfecta, fara sa banuiesc ce pierd.

Cum compari perfectiunea?

"deja-vu, all over again"?

Gata Sarbatorile, de maine pe baricade.

Indiferent daca avem sau nu o lista (eu am renuntat la liste, ca nu era sanatos!) toti ne-am propus sa facem lucrurile mai bine anul asta.

Asa ca fie sa ne iasa mai bine toate, pana si greselile. E loc de mai bine in orice directie.

After Christmas...

As fi vrut eu sa fi ramas asa ordine si curatenie... dar, peste tot si toate, m-am ales cu un sac de amintiri frumoase si cu o durere de cap de sa n-o pot duce :))

Insa asa cum ziceam si pe blogul altcuiva - mai bine sa-mi fie rau decat sa-mi para rau.

Pai da!

Let me dream of you once more

I hold on to you... maybe a little too much
maybe a little too close, maybe a little too soon
you were a dream I had
once in a summer's day
now that it's winter time
I just can't let you go away!

Un film, o idee, acelasi film, alta idee...

"Now... I've got nothing to lose... and still I am afraid."
"Fear... remains!"

asta e un dialog reprodus aproximativ - insa ideea esta era.

iar filmul se numeste "The Four Feathers"(2002).

"God put you in my way. I have no choice!"

asa sa fie oare? don't think so.
The choice remains ours.

Silly unicorn...

Am vazut filmul asta, cel putin vreo 4 ecranizari - cred ca una era pentru micul ecran, insa dintre toate ultima este preferata mea. De ce? Pai pentru ca a pastrat exact esenta si a pus-o in forme perfecte!
Nu citisem cartea pana de curand (sunt pe terminate) si am zis sa-i dau o sansa si autoarei sa ma cucereasca. Insa asa cum am patit si cu "Marile sperante" cartea a fost oarecum dezamagitoare si cu muuuult intrecuta de film care este nimic mai putin decat:

esenta de poveste in forme perfecte!

Bineinteles

"Bineinteles, ea stia ce putere are asupra lui; si el nu i-o ascundea - caci nu putea sa i-o ascunda."

Jane Eyre - Charlotte Bronte

the big things in life

Despre pupăceală sau - În căutarea inocenţei pierdute

Pupăceala este o treabă serioasă, vă spun! Ăştia micii o privesc cu toată seriozitatea de care sunt ei în stare. E un soi de ritual, e o drăgosteală între ei şi oamenii mari.

De la ăştia mici am furat noi expresia şi acum o folosim copilăreşte între noi ...

Treabă serioasă, vă spun!